"Multumirea si fericirea merg mana in mana."
"Veselia este frumusetea fetei."
"Un zambet poate face ca orice dificultate sa poata fi trecuta mult mai usor."
Pentru toate prietenele cititoare, dar in mod special pentru o prietena draga, Ella, in acest articol voi descrie modelul de ajur al jachetelei unicat dintr-un articol anterior.
Modelul privit de aproape arata ca in imaginea de mai jos:
Diagrama de lucru este urmatoarea:
Tehnica de lucru este urmatoarea:
Consideram ca in partea de jos sunt numerotate acele de la centrul 0 spre dreapta (centrul masinii este intre doua ace). Vom lucra cu instrumentul de transfer cu un singur orificiu. Dupa ce am tricotat patentul si doua randuri, utilizand o desime mai mica (ochiuri mai largi) transferam ochiul de pe acul 2 pe acul 1 si cel de pe acul 3 tot pe acul 1. Ochiul 5 pe acul 4, si ochiul 6 tot pe acul 4. Ochiul 8 pe acul 7, si ochiul 9 tot pe acul 7. Vom continua acest raport pana la capat. Fata de centru spre stanga vom respecta acelasi raport si acelasi sens de transfer cum am procedat pentru partea dreapta. Adica vom transfera ochiul 2 pe acul 3, si ochiul 1 tot pe acul 3, continuand pana in margine. In cele doua margini mi-am calculat numarul de ace astfel incat sa ramana 2 ace care sa tricoteze normal si sa nu fac niciun transfer pentru a avea rezerva de coasere.
Acum, pentru primul rand de tricot dupa transfer, vom avea scoase din lucru acele 3, 6, 9 deoarece sunt cate doua ace fara ochiuri unele langa altele si nu vor putea forma ochiuri. Cu aceste ace scoase din lucru realizam un rand de tricot. Pe acele 1, 4 si 7 se vor forma ochiuri obisnuite iar pe acele 2, 5 si 8 se vor forma bucle. La urmatorul rand vom introduce in lucru si celelalte ace, astfel acele 1, 2, 4, 5, 7 si 8 vor forma ochiuri iar pe acele 3, 6 si 9 se vor forma bucle. La cel de-al treilea rand de tricot se vor forma ochiuri pe toate acele si din acest moment vom relua raportul nostru de ajur, facand transferul in sens invers. Vom transfera ochiul 2 pe acul 3, ochiul 1 tot pe acul 3, si asa mai departe pana la capat. La inceperea tricotarii din nou vom lasa in afara lucrului, in pozitia A, acele 1, 4 si 7 si vom tricota cu celelalte, la al doilea rand le vom introduce in lucru si pe acestea, iar la al treilea rand se vor forma ochiuri pe toate acele.
marți, 30 august 2011
luni, 29 august 2011
Atelierul meu de tricotaje
"Curajul inseamna sa nu lasi niciodata actiunile tale sa fie influentate de temerile tale" - Arthur Koestler
Daca ne-am hotarat sa ne cream propriul atelier de tricotaje este nevoie sa ne gandim in detaliu la ceea ce avem nevoie pentru aceasta.In primul rand este nevoie sa avem imaginea genului de tricotaje pe care dorim sa-l producem si in ce cantitate. Exista trei etape de baza in procesul tehnologic: 1) tricotarea, 2) confectionarea si 3) finisarea (calcarea) produselor tricotate.
1) Totul incepe cu etapa de tricotare si este nevoie sa ne gandim cat de larga dorim sa fie paleta tipurilor de fire pe care dorim sa le tricotam. Masinile casnice cele mai uzuale si care se gasesc cel mai frecvent pe piata sunt masinile standard, cu distanta dintre ace de 4,5 mm si masinile pentru fire groase, cu distanta dintre ace de 9 mm. Mai exista masini pentru fire foarte subtiri, cu distanta dintre ace de 3,6 mm si fire intermediare, cu distanta dintre ace de 6 mm. Ultimele doua sunt in cantitate mai mica pe piata, deoarece de cele mai multe ori firele ce se tricoteaza cu acestea se pot tricota cu succes si pe primele doua variante.
Masinile de 4,5 mm tricoteaza fire de la foarte subtiri la fire medii, iar cele de 9 mm de la fire medii la fire foarte groase.
2) A doua etapa este coaserea produselor tricotate. Daca nu intentionam sa avem o productivitate mare si este suficient sa tricotam 15-20 pulovere in fiecare luna pentru a ne suplimenta venitul, atunci coaserea produselor si montarea garniturilor se poate face chiar pe masina de tricotat.
Daca dorim o productivitate mai mare, de 50-100 produse in fiecare luna, aceasta fiind principala noastra resursa de venit, atunci avem nevoie de o masina speciala pentru cusut tricotaje. Aceasta masina se numeste kett si ne da posibilitatea de a monta garniturile ochi cu ochi si de a incheia manecile si partile laterale pe fir drept, realizand o cusatura elastica. In video-ul de mai jos este o masina kett casnica si sunt ilustrate cateva tipuri de cusaturi pe care le puteti realiza cu aceasta:
3) Cea de-a treia etapa in realizarea tricotajelor este calcarea produselor. Cel mai indicat pentru tricotaje este o masa de calcat cu aspiratie si un fier de calcat cu abur, deoarece in general tricotajele se deformeaza foarte usor la atingerea cu fierul de calcat clasic.
In video-ul de mai jos putem vedea modalitatea de calcare pentru tricotaje:
Masa de calcat este cu aspiratie (prin apasarea pedalei de la partea inferioara a masinii), aceasta avand rolul de a tine fix tricotul pe masa, la dimensiunile corecte, in timp ce cu ajutorul fierului cu abur netezim tricotul.
Cea mai corecta si rapida modalitate de calcare pentru tricotaje, utilizata in fabrici este pe o masa plana cu abur si aspiratie, ca in imaginile de mai jos:
Tricotul se aseaza pe masa la dimensiunile finale, apoi se abureste, apasand pedala de abur, astfel incat sa se fixeze, iar apoi se raceste, prin apasarea pedalei de aspiratie. De asemenea, pe aceasta masa avem posibilitatea de a modela tricotul, de a-i modifica putin dimensiunile daca l-am tricotat de exemplu putin mai scurt si mai lat, putem sa redistribuim tricotul astfel incat sa realizam dimensiunile cotrecte. Tricotul este un material maleabil pe care este nevoie sa-l manevram cu grija pentru a-i da forma dorita.
In functie de tipul de fibra, tricotul poate sa se contracte sau nu. In general firele ce au in compozitie fibre naturale precum bumbac si lana sunt contractabile si avem nevoie sa facem un prim produs complet astfel incat sa-i observam contractia. Firele acrilice nu au contractie si sunt plastice, adica daca s-au deformat, cu greu se mai pot remedia. La acestea pe masa cu abur se pot corecta cel mai usor dimensiunile, ramanand exact asa cum au fost modelate cu abur.
marți, 16 august 2011
De ce as avea propria mea masina de tricotat?
"Omul creator este cel care incearca ceea ce este nou, un om creator incearca sa faca mereu altfel lucrurile, in stilul lui."
"Lumea ta interioara este un mare castel!
Fiecare camera reprezinta un aspect interior al tau.
Fii propriul tau idol si deschide usile camerelor tale."
Redescopera-ti si dezvolta-ti creativitatea !
"Creativitatea înseamnă să vezi ceva ce încă nu există. Trebuie să afli cum s-o transpui în realitate şi astfel să devii un partener cu Dumnezeu." Michele Shea
"Lumea ta interioara este un mare castel!
Fiecare camera reprezinta un aspect interior al tau.
Fii propriul tau idol si deschide usile camerelor tale."
Redescopera-ti si dezvolta-ti creativitatea !
De ce as avea propria mea masina de tricotat?
Primii ani de viata si apoi toate vacantele din perioada scolii generale le-am petrecut la bunici la 40 de km de orasul natal. Pe bunica mi-o amintesc facand mereu ceva. Daca nu era la camp sau in gradina, atunci avea in mana ceva de cusut sau de tricotat sau iarna cel mai adesea tesea la razboiul montat chiar in dormitor. Dimineata cand ma trezeam bunica lucra, iar seara adormeam vorbind cu ea in timp ce cosea sau tricota ceva. Mereu o intrebam ce face cu atat de multe lucruri. Spunea ca face zestre pentru fetele si nepoatele ei. Era casa si lavita plina de tot felul de minunatii facute cu mana ei. Erau cearsafuri cusute cu tot felul de fori sau pe care aplicase o dantela crosetata cu mana ei, sau costume nationale cu ii care mai de care mai frumos ornamentate cu flori multicolore, cu paiete, in nuante de la care nu-mi mai puteam lua ochii, cuverturi de pat tesute cu modele inspirate in special de natura, din lana toarsa de mana ei. Alte cuverturi aveau modele nationale traditionale din zona noastra. Avea covoare cu lebede sau flori, iar la doua capete impletiti ciucuri. Mai avea si presuri facute din resturi rupte in fasii, inodate si apoi tesute iarna in razboiul de tesut pe care le punea peste frumosul covor cu diverse modele, sa nu calcam direct pe el, sa-l protejam cumva de murdarie si de degradare.
De fiecare data cand mergeam in vizita la vecine sau la fina care era chiar peste drum de noi imi placea sa intru in camerele in care aveau depozitate toate minunatiile lucrate cu mana lor. Femeile se intreceau in a fi cat mai creative si cat mai originale. Foarte putine modele le vedeam reproduse si de altcineva. Fiecare familie avea propriul stil artistic. Mi-a ramas in memorie foarte vie amintirea de cand aveam 10-11 ani si am admirat lucrul ce iesea din mana unei vecine ce cosea in timp ce supraveghea pe deal cireada de vaci a satului. Era o minunata ie alba din bumbac fin, cu o broderie sparta cusuta cu fir rosu si alb de matase si stransa cu elastic in jurul decolteului din jurul gatului si la mansete, formand minunate volanase. Nu am uitat niciodata frumusetea acelei ii. Ma uitam la fiecare impunsatura a acului si felul in care taia firisoarele de bumbac pentru a forma broderia sparta. Nu-mi puteam lua ochii de la ie. M-a impresionat in mod deosebit acel model. O pregatea pentru nepotica ei de 5 anisori. Vorbea cu atata iubire despre ea si era incantata sa-i coase ceva deosebit. Mi-a placut intotdeauna sa admir talentul si migala femeilor din mana carora ieseau adevarate opere de arta.
Au trecut anii si am ajuns sa lucrez in fabrici unde aveam comenzi de mii si zeci de mii de produse de acelasi fel. Am intrat in acest vartej si am uitat de frumusetea fara margini a lucrului de mana. Acum, ocupandu-ma de masinile casnice de tricotat mi-am reamintit de acea perioada din copilarie in care admiram lucrurile facute in casa pe care incercam si eu sa le imit si ma gandeam ce frumos ar fi ca fiecare dintre noi sa scoatem din coltisorele mintilor noastre talentul pe care il avem adanc ascuns in interiorul nostru si pe care poate nu l-am lasat niciodata sa se manifeste. Utilizand instrumente ajutatoare cum este o masina casnica de tricotat, din mana noastra pot iesi lucruri incredibile. Practic se poate inova la nesfarsit. Nici nu ne-ar trebui mai multe instrumente decat cele cu care deja este dotata masina. Acestea sunt suficiente pentru a crea o multime de modele de tricot.
Putem chiar sa imbinam mai multe tehnici. De exemplu sa tricotam la masina un maieu si o jachetica si sa le facem garnituri crosetate. Sau exista masini de tricotat care pot realiza tricot cu tesere din care s-ar putea confectiona apoi deux-piece-uri foarte originale. Putem realiza ajururi cu transfer de ochiuri sau cu un fir subtire. Putem realiza tricoturi elastice cu diferite modele. Putem tricota caciulite, sosete, fesuri, manusi, fulare, bentite pentru par, cordoane, etc. Ne putem chiar stimula creativitatea pentru a ne face lucrusoare cu totul deosebite decat productia de masa pe care o gasim acum in magazine. Mintea noastra este atat de inventiva incat de multe ori chiar si noi ne miram de unele lucruri care ne ies din mana.
Cum ar fi sa reinviem traditia bunicelor noastre, iar atunci cand ne intalnim la o cafea sa ne admiram originalitatea si creativitatea? Raspunsul meu la intrebarea pe care mi-am pus-o zilele trecute: „De ce as avea propria mea masina de tricotat?”, este pentru ca doresc sa am o minte inventiva, iar in clipa in care ma asez in fata masinii de tricotat dau voie inspiratiei sa iasa din interiorul meu si pot crea lucruri pe care stiu sigur ca nu le voi mai intalni pe strada la nimeni altcineva.
"Creativitatea înseamnă să vezi ceva ce încă nu există. Trebuie să afli cum s-o transpui în realitate şi astfel să devii un partener cu Dumnezeu." Michele Shea
joi, 4 august 2011
Tipuri de ajur
"O persoana poate sa fie multumita doar atunci cand isi cunoaste individualitatea, are stima proprie, pretuire personala si incredere in sine."
Masinile de tricotat pot realiza doua tipuri de modele ajur.
a) Un tip de ajur este cel clasic, prin transferul ochiurilor de pe un set de ace pe alte ace, in acest fel formandu-se diferite orificii in tricot. In imaginea de mai jos este un astfel de model:
Cu ajutorul masinilor de tricotat casnice putem realiza modele ajur care ne permit doar transferul de pe un ac pe acul alaturat, din dreapta sau din stanga lui, in functie de directia de deplasare a saniei de ajur. Dar acest tip de ajur il pot realiza doar o parte din masinile casnice. Nu toate au fost proiectate pentru acest tip de model. Daca o masina este dotata cu sanie de ajur, atunci veti sti ca ele pot realiza acest tip de ajur. Daca nu sunt dotate, atunci vor realiza numai cel de-al doilea tip, cel de la punctul b).
Manual putem realiza ajur si prin transferul ochiurilor peste mai multe ace, atunci rezultand modele cu orificii mai mari, ca in exemplul de mai jos:
Aici am facut transfer peste trei ace. Apoi la fiecare rand tricotat am introdus in lucru cate doua din acele de pe care am transferat ochiuri, rezultand la final aceasta forma de ajur. Practic posibilitatile manuale sunt infinite.
De asemenea si posibilitatile de realizare cu o cartela sunt multiple, dar suntem limitati de a face doar transferuri peste un ac. Acesta se realizeaza cu o sanie de ajur care transfera acele selectate in pozitia D pe acul alaturat. Transferul se realizeaza prin flambarea (indoirea) acului selectat pe deasupra platinei, langa acul de alaturi, acesta preluand ochiul de pe acul flambat.
b) O alta posibilitate de ajur este cea cu fir. In imaginea de mai jos este un astfel de exemplu:
La acest tip de model acele selectate nu sunt flambate peste acele alaturate ci sunt alimentate cu un fir mai subtire decat firul de tricot, rezultand un model ajur doar din diferenta de grosime a firelor. Cele doua fire sunt alimentate in acelasi timp, in cei doi conducatori de fir de pe sanie. Acest tip de ajur poate fi realizat de orice masina casnica de tricotat.
Masinile de tricotat pot realiza doua tipuri de modele ajur.
a) Un tip de ajur este cel clasic, prin transferul ochiurilor de pe un set de ace pe alte ace, in acest fel formandu-se diferite orificii in tricot. In imaginea de mai jos este un astfel de model:
Cu ajutorul masinilor de tricotat casnice putem realiza modele ajur care ne permit doar transferul de pe un ac pe acul alaturat, din dreapta sau din stanga lui, in functie de directia de deplasare a saniei de ajur. Dar acest tip de ajur il pot realiza doar o parte din masinile casnice. Nu toate au fost proiectate pentru acest tip de model. Daca o masina este dotata cu sanie de ajur, atunci veti sti ca ele pot realiza acest tip de ajur. Daca nu sunt dotate, atunci vor realiza numai cel de-al doilea tip, cel de la punctul b).
Manual putem realiza ajur si prin transferul ochiurilor peste mai multe ace, atunci rezultand modele cu orificii mai mari, ca in exemplul de mai jos:
Aici am facut transfer peste trei ace. Apoi la fiecare rand tricotat am introdus in lucru cate doua din acele de pe care am transferat ochiuri, rezultand la final aceasta forma de ajur. Practic posibilitatile manuale sunt infinite.
De asemenea si posibilitatile de realizare cu o cartela sunt multiple, dar suntem limitati de a face doar transferuri peste un ac. Acesta se realizeaza cu o sanie de ajur care transfera acele selectate in pozitia D pe acul alaturat. Transferul se realizeaza prin flambarea (indoirea) acului selectat pe deasupra platinei, langa acul de alaturi, acesta preluand ochiul de pe acul flambat.
b) O alta posibilitate de ajur este cea cu fir. In imaginea de mai jos este un astfel de exemplu:
La acest tip de model acele selectate nu sunt flambate peste acele alaturate ci sunt alimentate cu un fir mai subtire decat firul de tricot, rezultand un model ajur doar din diferenta de grosime a firelor. Cele doua fire sunt alimentate in acelasi timp, in cei doi conducatori de fir de pe sanie. Acest tip de ajur poate fi realizat de orice masina casnica de tricotat.
Jachetica unicat si calculul de rentabilitate
"Cel care va fi capabil să înţeleagă, îşi va arăta această înţelegere prin faptele proprii, pe care le va face la el acasă." - Anastasia
Ati plecat vreodata intr-o calatorie de cateva zile fara lucrurile care v-ar fi fost necesare?
Eu nu am incercat lucrul acesta dar am pornit sa-mi tricotez o jachetica de vara unicat fara sa-mi iau toate datele necesare. M-am gandit ca vreau sa fie simpla si eleganta, dintr-un material subtirel, un model cu ajur si o culoare deschisa pentru ca imi plac culorile pastelate iar pentru vara majoritatea lucrurilor mele sunt deschise la culoare. Vroiam sa fie lejera si sa o pot imbraca usor peste o bluzita. Asa ca am mers la mercerie si mi-am ales un fir ce avea in combinatie 45% bumbac, 13% poliamida si 42% acrilic. Era un fir usor buclat si m-am gandit eu ca daca aproape jumatate din compozitie este actilic, atunci cu siguranta este un fir stabil.
Mi-am ales un model de ajur si am inceput sa tricotez jumatatea din dreapta a fetei. Mi-am facut un calcul dupa experienta mea si tot masuram eu pe masina in timp ce tricotam. Dupa ce am terminat de tricotat acest panou l-am lasat pana a doua zi sa se relaxeze. S-a contractat ceva mai mult decat am prevazut si am pus din nou ultimul rand pe masina si am mai tricotat cateva rapoarte. Apoi am tricotat si celelalte panouri, adica jumatatea din stanga a fetei, spatele si manecile. Totalul timpului de lucru a fost de 23 de ore, fiind un ajur manual.
Pentru ca jacheta era conturata, adica cu toate dimensiunile realizate prin tricotarea pe masina si nu a fost nevoie sa croiesc nimic, am confectionat-o, apoi am spalat-o, am calcat-o pentru a-i monta o rejansa pe conturul V-ului si al rascroielii din spate si apoi sa o prind intr-un nasturel in varful V-ului si GATA. Vroiam sa fie foarte simpla, iar eleganta sa fie data doar de modelul de ajur. Dupa ce s-a uscat ... am constatat ca se contractase foarte mult in lungime si se latise. De asemenea partea de sus era foarte rascroita si-mi pica de pe umeri. Am avut grija sa o usuc pe o suprafata aproape plana, sa nu o intind si sa se usuce natural. Numai ca gandul initial nu a corespuns cu rezultatul. Nu mi-am facut un mic panou pe care sa-l spal si apoi sa-i iau desimile si apoi sa tricotez.
Asa ca acum a trebuit sa incep sa ma gandesc ce sa fac. Cum sa fac jachetica mea sa fie buna de imbracat? Am inceput sa ma inspir din diferite modele de pe internet si din reviste si cea mai buna solutie pe care am gasit-o era sa-mi cumpar o danteluta pe care sa o aplic in partea de jos si la baza manecilor. M-am dus in cautare de dantele la mercerii, dar nimic care sa se potriveasca cu modelul meu de ajur si culoarea firului nu mi-a atras atentia in mod deosebit. Mi-am cumparat totusi o dantela, pe care am prins-o acasa cu ace cu gamalie de baza jachetei sa vad mai bine aspectul. Nu mi-a placut. Era prea comerciala jacheta mea care sperasem sa fie unicat.
Am cautat in continuare o solutie si cel mai mult mi-ar fi placut sa crosetez ceva. Eu nu stiu sa crosetez. Nu am incercat niciodata. Si totusi, de dragul jachetei mele am inceput sa caut filmulete pe youtub despre crosetat. M-am gandit eu ca ar merge un model simplu, cu patrate si cu cateva floricele aplicate. Asa ca am invatat sa crosetez patrate si floricele. La final jachetica mea arata asa:
Peste cele 23 de ore de tricotat la masina se adauga o alta munca de trei ori mai mare decat cea initiala de a cauta solutii pentru a repara. Nu este vorba de a fi "bine" sau "rau", dar nici despre a fi "mai urat" sau "mai frumos" ci pur si simplu de a calcula rentabilitatea atunci cand dorim sa realizam un lucru. Pentru o microproductie cel mai eficient este sa se realizeze macar cateva zeci de produse de acelasi fel. Se face un produs initial si in functie de acest rezultat se tricoteaza si celelalte.
Daca ne orientam doar pe produse unicat, timpul de lucru va fi mai mare deoarece mereu trebuie sa ne gandim la modele si solutii noi.
In fabrica, cea mai mare rentabilitate dar si calitate sporita aveam la comenzile mari. Desigur acestea mergeau apoi in mai multe magazine decat comenzile mici. Intre noi fie spus, niciodata nu am incercat in fabrica sa lansez in productie o comanda fara a face un panou (exact cu modelul cerut de client), sa-l spal pentru a vedea contractia noului fir, apoi sa-l calc, sa-i iau desimile, apoi sa tricotez un produs initial si apoi o serie de marimi in functie de corectiile pe care le calculam fata de primul produs. Apoi desigur erau persoane care masurau produsele in timpul procesului de fabricatie astfel incat la final sa avem cat mai putine erori.
Asa ca m-ar costa destul de mult sa plec intr-o calatorie fara bagaj. As da bani pe lucruri pe care le aveam oricum acasa. Iar cand m-as fi intors mi-as fi incarcat casa cu lucruri inutile, pe care le-as fi utilizat foarte rar sau nu le-as mai fi utilizat niciodata.
Ati plecat vreodata intr-o calatorie de cateva zile fara lucrurile care v-ar fi fost necesare?
Eu nu am incercat lucrul acesta dar am pornit sa-mi tricotez o jachetica de vara unicat fara sa-mi iau toate datele necesare. M-am gandit ca vreau sa fie simpla si eleganta, dintr-un material subtirel, un model cu ajur si o culoare deschisa pentru ca imi plac culorile pastelate iar pentru vara majoritatea lucrurilor mele sunt deschise la culoare. Vroiam sa fie lejera si sa o pot imbraca usor peste o bluzita. Asa ca am mers la mercerie si mi-am ales un fir ce avea in combinatie 45% bumbac, 13% poliamida si 42% acrilic. Era un fir usor buclat si m-am gandit eu ca daca aproape jumatate din compozitie este actilic, atunci cu siguranta este un fir stabil.
Mi-am ales un model de ajur si am inceput sa tricotez jumatatea din dreapta a fetei. Mi-am facut un calcul dupa experienta mea si tot masuram eu pe masina in timp ce tricotam. Dupa ce am terminat de tricotat acest panou l-am lasat pana a doua zi sa se relaxeze. S-a contractat ceva mai mult decat am prevazut si am pus din nou ultimul rand pe masina si am mai tricotat cateva rapoarte. Apoi am tricotat si celelalte panouri, adica jumatatea din stanga a fetei, spatele si manecile. Totalul timpului de lucru a fost de 23 de ore, fiind un ajur manual.
Pentru ca jacheta era conturata, adica cu toate dimensiunile realizate prin tricotarea pe masina si nu a fost nevoie sa croiesc nimic, am confectionat-o, apoi am spalat-o, am calcat-o pentru a-i monta o rejansa pe conturul V-ului si al rascroielii din spate si apoi sa o prind intr-un nasturel in varful V-ului si GATA. Vroiam sa fie foarte simpla, iar eleganta sa fie data doar de modelul de ajur. Dupa ce s-a uscat ... am constatat ca se contractase foarte mult in lungime si se latise. De asemenea partea de sus era foarte rascroita si-mi pica de pe umeri. Am avut grija sa o usuc pe o suprafata aproape plana, sa nu o intind si sa se usuce natural. Numai ca gandul initial nu a corespuns cu rezultatul. Nu mi-am facut un mic panou pe care sa-l spal si apoi sa-i iau desimile si apoi sa tricotez.
Asa ca acum a trebuit sa incep sa ma gandesc ce sa fac. Cum sa fac jachetica mea sa fie buna de imbracat? Am inceput sa ma inspir din diferite modele de pe internet si din reviste si cea mai buna solutie pe care am gasit-o era sa-mi cumpar o danteluta pe care sa o aplic in partea de jos si la baza manecilor. M-am dus in cautare de dantele la mercerii, dar nimic care sa se potriveasca cu modelul meu de ajur si culoarea firului nu mi-a atras atentia in mod deosebit. Mi-am cumparat totusi o dantela, pe care am prins-o acasa cu ace cu gamalie de baza jachetei sa vad mai bine aspectul. Nu mi-a placut. Era prea comerciala jacheta mea care sperasem sa fie unicat.
Am cautat in continuare o solutie si cel mai mult mi-ar fi placut sa crosetez ceva. Eu nu stiu sa crosetez. Nu am incercat niciodata. Si totusi, de dragul jachetei mele am inceput sa caut filmulete pe youtub despre crosetat. M-am gandit eu ca ar merge un model simplu, cu patrate si cu cateva floricele aplicate. Asa ca am invatat sa crosetez patrate si floricele. La final jachetica mea arata asa:
Peste cele 23 de ore de tricotat la masina se adauga o alta munca de trei ori mai mare decat cea initiala de a cauta solutii pentru a repara. Nu este vorba de a fi "bine" sau "rau", dar nici despre a fi "mai urat" sau "mai frumos" ci pur si simplu de a calcula rentabilitatea atunci cand dorim sa realizam un lucru. Pentru o microproductie cel mai eficient este sa se realizeze macar cateva zeci de produse de acelasi fel. Se face un produs initial si in functie de acest rezultat se tricoteaza si celelalte.
Daca ne orientam doar pe produse unicat, timpul de lucru va fi mai mare deoarece mereu trebuie sa ne gandim la modele si solutii noi.
In fabrica, cea mai mare rentabilitate dar si calitate sporita aveam la comenzile mari. Desigur acestea mergeau apoi in mai multe magazine decat comenzile mici. Intre noi fie spus, niciodata nu am incercat in fabrica sa lansez in productie o comanda fara a face un panou (exact cu modelul cerut de client), sa-l spal pentru a vedea contractia noului fir, apoi sa-l calc, sa-i iau desimile, apoi sa tricotez un produs initial si apoi o serie de marimi in functie de corectiile pe care le calculam fata de primul produs. Apoi desigur erau persoane care masurau produsele in timpul procesului de fabricatie astfel incat la final sa avem cat mai putine erori.
Asa ca m-ar costa destul de mult sa plec intr-o calatorie fara bagaj. As da bani pe lucruri pe care le aveam oricum acasa. Iar cand m-as fi intors mi-as fi incarcat casa cu lucruri inutile, pe care le-as fi utilizat foarte rar sau nu le-as mai fi utilizat niciodata.
miercuri, 3 august 2011
Detalii despre formarea ochiurilor
<<Omul poseda o energie, numai lui caracteristica numita "energia gandului". Si daca devine constient de ceea ce poseda si incepe s-o foloseasca din plin atunci el devine stapanul intregului Univers!>> - Anastasia
In manualele de utilizare a masinilor de tricotat gasim denumiri de ochiuri precum "stockinet", "tuck" sau "slip stitch" dar ne este dificil sa ne dam seama dupa un desen ce fel de ochi are la baza acel model si cum trebuie sa selectam sania masinii astfel incat sa ne rezulte acel model. Majoritatea manualelor de instructiuni au tabele in care este specificat pentru fiecare cartela ce tip de tricot poate sa faca, dar uneori suntem derutati daca avem o masina electronica si un manual cu cateva sute de modele.
Prin acest articol doresc sa risipesc putin enigma formarii ochiurilor astfel incat sa putem recunoaste mai usor un model.
a) Formarea unui ochi simplu, glat sau "stockinet" se face astfel:
In imaginea de mai sus am pus cateva ace in diferite pozitii in care sunt antrenate de camele saniei astfel incat sa formeze un ochi simplu. Imaginea a reprezinta pozitia stationara a ochiului atunci cand tricotul atarna liber in fata fonturii, acul aflandu-se in fontura in pozitia normala de lucru B. Linia verticala reprezinta platinele, sau pieptenele fix asa cum mai este numit uneori, din partea frontala a masinii, acestea participand de asemenea la formarea ochiurilor si antrenand in acelasi timp tricotul sa curga prin fata masinii.
Imaginea b reprezinta o pozitie intermediara a acului in urcarea lui spre varful maxim, ochiul alunecand de pe limba acului pe tija acestuia.
Imaginea c reprezinta pozitia in care un nou fir este depus in carligul acului si de asemenea maximul la care este el impins de catre came.
Imaginea d reprezinta o pozitie intermediara de intoarcere, in care ochiul vechi aluneca peste carligul acului, incepand formarea unui nou ochi.
Imaginea e reprezinta noul ochi aflat in carligul acului, acul revenind la pozitia B in fontura.
b) Formarea unui ochi "tuck":
Pentru formarea acestui tip de ochi, acul este condus pe un alt traseu de catre camele saniei, acul fiind impins inainte mult mai putin decat pentru formarea unui ochi simplu.
Imaginea a reprezinta de asemenea pozitia de baza in fontura.
In imaginea b este aratat ca acul este impins mai putin inainte, ochiul nemaitrecand pe tija acului, ci ramane pe limba acestuia.
In imaginea c un nou fir este depus in carligul acului.
Imaginea d reprezinta o pozitie intermediara de intoarcere a acului in care noul fir se afla alaturi de ochiul vechi in carligul acului.
Imaginea e reprezinta noul ochi "tuck", adica bucla alaturi de vechiul ochi.
Ochiul "tuck" reprezinta de fapt acumularea de bucle in carligul acului alaturi de un ochi. In functie de model, in carlig se vor acumula de la una la 4 sau maxim 5 bucle, insemnand ca vechiul ochi a fost retinut langa aceste bucle de la 1 la 5 randuri.
c) Ochiul "slip stitch":
Pentru formarea acestui tip de ochi acul este impins inainte mult mai putin decat pentru ochiul "tuck".
Imaginea b indica faptul ca pozitia intermediara a fost stationara, cama neridicand ochiul ci lasandu-l in pozitia de baza.
Imaginea c indica depunereau unui nou fir, dar acul fiind foartre putin ridicat in fontura, atunci firul este depus in fata carligului si nu va ajunge in interiorul acestuia.
Imaginea d reprezinta intoarcerea la pozitia de plecare, iar noul fir va atarna in fata vechiului ochi.
Pentru a exemplifica cele de mai sus, in imaginile de mai jos sunt cele trei tipuri de ochiuri:
a) Ochiuri simple:
b) Ochiuri tuck, cu retinere pe 2 randuri (adica doua bucle alaturi de vechiul ochi):
c) Ochiuri slip stitch:
In manualele de utilizare a masinilor de tricotat gasim denumiri de ochiuri precum "stockinet", "tuck" sau "slip stitch" dar ne este dificil sa ne dam seama dupa un desen ce fel de ochi are la baza acel model si cum trebuie sa selectam sania masinii astfel incat sa ne rezulte acel model. Majoritatea manualelor de instructiuni au tabele in care este specificat pentru fiecare cartela ce tip de tricot poate sa faca, dar uneori suntem derutati daca avem o masina electronica si un manual cu cateva sute de modele.
Prin acest articol doresc sa risipesc putin enigma formarii ochiurilor astfel incat sa putem recunoaste mai usor un model.
a) Formarea unui ochi simplu, glat sau "stockinet" se face astfel:
In imaginea de mai sus am pus cateva ace in diferite pozitii in care sunt antrenate de camele saniei astfel incat sa formeze un ochi simplu. Imaginea a reprezinta pozitia stationara a ochiului atunci cand tricotul atarna liber in fata fonturii, acul aflandu-se in fontura in pozitia normala de lucru B. Linia verticala reprezinta platinele, sau pieptenele fix asa cum mai este numit uneori, din partea frontala a masinii, acestea participand de asemenea la formarea ochiurilor si antrenand in acelasi timp tricotul sa curga prin fata masinii.
Imaginea b reprezinta o pozitie intermediara a acului in urcarea lui spre varful maxim, ochiul alunecand de pe limba acului pe tija acestuia.
Imaginea c reprezinta pozitia in care un nou fir este depus in carligul acului si de asemenea maximul la care este el impins de catre came.
Imaginea d reprezinta o pozitie intermediara de intoarcere, in care ochiul vechi aluneca peste carligul acului, incepand formarea unui nou ochi.
Imaginea e reprezinta noul ochi aflat in carligul acului, acul revenind la pozitia B in fontura.
b) Formarea unui ochi "tuck":
Pentru formarea acestui tip de ochi, acul este condus pe un alt traseu de catre camele saniei, acul fiind impins inainte mult mai putin decat pentru formarea unui ochi simplu.
Imaginea a reprezinta de asemenea pozitia de baza in fontura.
In imaginea b este aratat ca acul este impins mai putin inainte, ochiul nemaitrecand pe tija acului, ci ramane pe limba acestuia.
In imaginea c un nou fir este depus in carligul acului.
Imaginea d reprezinta o pozitie intermediara de intoarcere a acului in care noul fir se afla alaturi de ochiul vechi in carligul acului.
Imaginea e reprezinta noul ochi "tuck", adica bucla alaturi de vechiul ochi.
Ochiul "tuck" reprezinta de fapt acumularea de bucle in carligul acului alaturi de un ochi. In functie de model, in carlig se vor acumula de la una la 4 sau maxim 5 bucle, insemnand ca vechiul ochi a fost retinut langa aceste bucle de la 1 la 5 randuri.
c) Ochiul "slip stitch":
Pentru formarea acestui tip de ochi acul este impins inainte mult mai putin decat pentru ochiul "tuck".
Imaginea b indica faptul ca pozitia intermediara a fost stationara, cama neridicand ochiul ci lasandu-l in pozitia de baza.
Imaginea c indica depunereau unui nou fir, dar acul fiind foartre putin ridicat in fontura, atunci firul este depus in fata carligului si nu va ajunge in interiorul acestuia.
Imaginea d reprezinta intoarcerea la pozitia de plecare, iar noul fir va atarna in fata vechiului ochi.
Pentru a exemplifica cele de mai sus, in imaginile de mai jos sunt cele trei tipuri de ochiuri:
a) Ochiuri simple:
b) Ochiuri tuck, cu retinere pe 2 randuri (adica doua bucle alaturi de vechiul ochi):
c) Ochiuri slip stitch:
vineri, 22 iulie 2011
Tricotarea torsadelor
"Cine sunt eu de fapt? Prin cunoasterea eului ca un suflet, voi reusi sa gasesc locul meu adevarat in lume. (Re)cunoscandu-ne pe noi insine ca o entitate spirituala, ne vom gasi in viata pacea interioara si implinirea."
Torsada reprezinta acel model realizat prin incrucisarea ochiurilor. In acest articol va prezint modalitatea de realizare a unei torsade pe 6 ochiuri. Este bine ca tricotul sa-l realizam ceva mai rar astfel incat sa putem lungi ochiurile,iar la incrucisarea lor sa nu se rupa. La tricotarea primului rand dupa incrucisarea ochiurilor vom tricota cu viteza foarte redusa pentru a nu rupe ochiurile. Ele vor fi deja foarte tensionate.
La inceput stabilim in ce zone dorim sa realizam torsadele si daca dorim sa fie mai dese sau mai rare, adica la 4, la 6, la 8 etc, randuri. Dupa ce am tricotat patentul si transferam toate ochiurile pe fontura principala, vom tricota prima data randurile raportului (4, 6 sau 8) si apoi vom forma torsada. De asemenea, pentru a avea un aspect placut le vom contura, adica de fiecare parte a torsadei vom desira ochiurile si le vom reforma pe masina pe partea dinspre noi. Astfel primul pas va fi scoaterea de pe ace a ochiurilor pe care le vom desira ulterior.
Urmatorul pas va fi sa luam cele doua instrumente de transfer cu trei orificii si sa punem cele doua grupe de cate trei ochiuri pe ele prin scoaterea de pe acele masinii.
Vom transfera apoi primul grup de ochiuri. Daca ne este greu sa tinem in mana ambele instrumente si de asemenea sa nu ne scape ochiurile de pe ele, putem sa deplasam grupul de trei ochiuri din dreapta spre dreapta si sa-l agatam in carligele acelor.
Apoi vom scoate instrumentul de transfer din carligele acelor unde l-am lasat in repaus si vom transfera ochiurile pe celelalte trei ace din stanga.
Este bine sa respectam de la inceput pana la sfarsit ordinea de formare a torsadei pentru ca acestea sa aiba un aspect uniform pe intregul pulover. Daca am transferat prima data ochiurile din stanga pe acele din dreapta, vom proceda in continuare la fel. Vom putea schimba ordinea de incrucisare in clipa in care dorim sa realizam modele de torsade cu sensuri diferite.
Apoi vom desira randurile de pe marginea torsadelor pana in punctul in care am inceput realizarea lor, pentru a le putea contura. Pentru aceasta vom proceda astfel:
Cu instrumentul de formare a ochiurilor reformam ochiurile ca in imaginea de mai sus.
Dupa ce am terminat de reformat ochiurile pana sus, prindem ultimul ochi in carligul acului masinii.
La final va arata ca in imaginea de mai jos si desigur pe fata tricotului, dupa ce am terminat tricotarea, ca in imaginea initiala.
Torsada reprezinta acel model realizat prin incrucisarea ochiurilor. In acest articol va prezint modalitatea de realizare a unei torsade pe 6 ochiuri. Este bine ca tricotul sa-l realizam ceva mai rar astfel incat sa putem lungi ochiurile,iar la incrucisarea lor sa nu se rupa. La tricotarea primului rand dupa incrucisarea ochiurilor vom tricota cu viteza foarte redusa pentru a nu rupe ochiurile. Ele vor fi deja foarte tensionate.
La inceput stabilim in ce zone dorim sa realizam torsadele si daca dorim sa fie mai dese sau mai rare, adica la 4, la 6, la 8 etc, randuri. Dupa ce am tricotat patentul si transferam toate ochiurile pe fontura principala, vom tricota prima data randurile raportului (4, 6 sau 8) si apoi vom forma torsada. De asemenea, pentru a avea un aspect placut le vom contura, adica de fiecare parte a torsadei vom desira ochiurile si le vom reforma pe masina pe partea dinspre noi. Astfel primul pas va fi scoaterea de pe ace a ochiurilor pe care le vom desira ulterior.
Urmatorul pas va fi sa luam cele doua instrumente de transfer cu trei orificii si sa punem cele doua grupe de cate trei ochiuri pe ele prin scoaterea de pe acele masinii.
Vom transfera apoi primul grup de ochiuri. Daca ne este greu sa tinem in mana ambele instrumente si de asemenea sa nu ne scape ochiurile de pe ele, putem sa deplasam grupul de trei ochiuri din dreapta spre dreapta si sa-l agatam in carligele acelor.
Apoi vom scoate instrumentul de transfer din carligele acelor unde l-am lasat in repaus si vom transfera ochiurile pe celelalte trei ace din stanga.
Este bine sa respectam de la inceput pana la sfarsit ordinea de formare a torsadei pentru ca acestea sa aiba un aspect uniform pe intregul pulover. Daca am transferat prima data ochiurile din stanga pe acele din dreapta, vom proceda in continuare la fel. Vom putea schimba ordinea de incrucisare in clipa in care dorim sa realizam modele de torsade cu sensuri diferite.
Apoi vom desira randurile de pe marginea torsadelor pana in punctul in care am inceput realizarea lor, pentru a le putea contura. Pentru aceasta vom proceda astfel:
Cu instrumentul de formare a ochiurilor reformam ochiurile ca in imaginea de mai sus.
Dupa ce am terminat de reformat ochiurile pana sus, prindem ultimul ochi in carligul acului masinii.
La final va arata ca in imaginea de mai jos si desigur pe fata tricotului, dupa ce am terminat tricotarea, ca in imaginea initiala.
Cum realizam o butoniera
"Fiecare om ar trebui să-şi creeze un mic Spaţiu de Iubire în jurul lui. Dacă toată lumea înţelege şi crează astfel de spaţii, tot Pământul va deveni un punct luminos de iubire în Univers, aşa cum El a dorit să fie. Şi în asta constă menirea fiecărei fiinţe umane... Aceşti copii ai viitorului vor creşte şi se vor răspândi pe tot Pământul, creând oaze ale acestui Spaţiu de Iubire şi, până la urmă, toată planeta se va umple cu ele."- Anastasia
a)In continuare va prezint modalitatea de realizare a unei butoniere pe fontura principala a masinii standard.
In zona in care ne-am propus sa realizam butoniera, transferam doua ochiuri alaturate pe acele din dreapta si din stanga, ca in imaginea de mai sus. Lasam acele in lucru si tricotam un rand. Pe ceele doua ace ramase fara ochi se va depune un fir dar care nu va putea forma ochi pentru ca nu are element de legatura. Acest fir il vom infasura in jurul celor doua ace ca in imaginea de mai jos.
Pentru a nu scapa ochiurile infasurate in jurul acelor, inainte de tricotarea urmatorului rand vom ridica cele doua ace in pozitia superioara (D sau E, in functie de tipul de masina).
Apoi tricotam normal in contiunare pana la urmatoarea butoniera.
Daca avem un nasturel mai mic, este posibil sa fie suficient un orificiu format din transferul unui singur ochi in loc de doua ochiuri. Atunci este mult mai simplu deoarece nu mai este nevoie sa infasuram firul depus in carligul acului in jurul lui si sa aducem acul in pozitia superioara ci vom tricota in mod normal.
b)Atunci cand realizam butoniera pe o structura patent 1x1 tricotata pe ambele fonturi, transferam ochiul pe acul de pe cealalta fontura, ca in imaginea de mai jos.
Dupa transfer acul fara ochi va ramane in lucru iar imaginea va arata astfel:
Se tricoteaza normal in continuare. La primul rand se va depune bucla pe ac iar la randul urmator ochiul va fi tricotat in mod normal.
a)In continuare va prezint modalitatea de realizare a unei butoniere pe fontura principala a masinii standard.
In zona in care ne-am propus sa realizam butoniera, transferam doua ochiuri alaturate pe acele din dreapta si din stanga, ca in imaginea de mai sus. Lasam acele in lucru si tricotam un rand. Pe ceele doua ace ramase fara ochi se va depune un fir dar care nu va putea forma ochi pentru ca nu are element de legatura. Acest fir il vom infasura in jurul celor doua ace ca in imaginea de mai jos.
Pentru a nu scapa ochiurile infasurate in jurul acelor, inainte de tricotarea urmatorului rand vom ridica cele doua ace in pozitia superioara (D sau E, in functie de tipul de masina).
Apoi tricotam normal in contiunare pana la urmatoarea butoniera.
Daca avem un nasturel mai mic, este posibil sa fie suficient un orificiu format din transferul unui singur ochi in loc de doua ochiuri. Atunci este mult mai simplu deoarece nu mai este nevoie sa infasuram firul depus in carligul acului in jurul lui si sa aducem acul in pozitia superioara ci vom tricota in mod normal.
b)Atunci cand realizam butoniera pe o structura patent 1x1 tricotata pe ambele fonturi, transferam ochiul pe acul de pe cealalta fontura, ca in imaginea de mai jos.
Dupa transfer acul fara ochi va ramane in lucru iar imaginea va arata astfel:
Se tricoteaza normal in continuare. La primul rand se va depune bucla pe ac iar la randul urmator ochiul va fi tricotat in mod normal.
Un bolero foarte simplu
"Absolut totul pe Pământ, fiecare firişor de iarbă, fiecare gâză, a fost creat pentru OM." - Anastasia
Jucandu-ma putin cu firele, am tricotat un bolero pentru un maieut pe care nu-l pot imbraca fara nimic deasupra daca afara adie vantul si sunt 17-18 grade.
Dupa ce mi-am stabilit cat de lata trebuie sa fie bucata de tricot care sa-mi acopere spatele, am aranjat pe masina de tricotat acele in raport 1x1 si am tricotat un patent de aproximativ 7 cm inaltime, la final transferand toate ochiurile de pe fontura inferioara pe cea superioara si am coborat fontura inferioara pentru a putea tricota mai departe. Apoi am luat o cartela care sa tricoteze romburi, in ton cu maieul, iar pe langa firul de tricot am alimentat la masina si un fir de ata la aceasi nuanta. Am setat masina pentru tricotarea ajur lace (ajur cu fir) si am tricotat un panou cu lungimea mainilor deschise pe orizontala (din care am scazut inaltimea patentilor). Cand am ajuns la tricotarea celuilalt patent, am ridicat din nou fontura inferioara si am transferat inapoi ochiurile in raport 1x1 pe cele doua fonturi. Am tricotat un patent cu acelasi numar de randuri ca si primul si am incheiat apoi ochiurile pe masina.
Pentru confectionare, am lasat deschiderea pentru spate si de asemenea patentii plus inca aproximativ 10 cm si am unit marginile panoului. Pentru a mai imblanzi putin culoarea tare i-am aplicat de jur imprejur o rejansa si de asemenea cate trei nasturei la fiecare manseta. Pentru butoniere m-am gandit initial cum vreau sa le pozitionez pe patent si in locul respectiv am transferat cate un ochi pe acul alaturat dar de pe fontura opusa, lasand in lucru acest ac pentru a fi luat in lucru la randul urmator. Astfel s-a format un mic orificiu in tricot pe locul stabilit pentru butoniera.
Lasandu-ne imaginatia sa zboare putem crea modele dintre cele mai frumoase si ingenioase chiar pentru o tinuta mai eleganta, combinand cu crosetarea unei garnituri dragute si a unui trandafir de efect.
Jucandu-ma putin cu firele, am tricotat un bolero pentru un maieut pe care nu-l pot imbraca fara nimic deasupra daca afara adie vantul si sunt 17-18 grade.
Dupa ce mi-am stabilit cat de lata trebuie sa fie bucata de tricot care sa-mi acopere spatele, am aranjat pe masina de tricotat acele in raport 1x1 si am tricotat un patent de aproximativ 7 cm inaltime, la final transferand toate ochiurile de pe fontura inferioara pe cea superioara si am coborat fontura inferioara pentru a putea tricota mai departe. Apoi am luat o cartela care sa tricoteze romburi, in ton cu maieul, iar pe langa firul de tricot am alimentat la masina si un fir de ata la aceasi nuanta. Am setat masina pentru tricotarea ajur lace (ajur cu fir) si am tricotat un panou cu lungimea mainilor deschise pe orizontala (din care am scazut inaltimea patentilor). Cand am ajuns la tricotarea celuilalt patent, am ridicat din nou fontura inferioara si am transferat inapoi ochiurile in raport 1x1 pe cele doua fonturi. Am tricotat un patent cu acelasi numar de randuri ca si primul si am incheiat apoi ochiurile pe masina.
Pentru confectionare, am lasat deschiderea pentru spate si de asemenea patentii plus inca aproximativ 10 cm si am unit marginile panoului. Pentru a mai imblanzi putin culoarea tare i-am aplicat de jur imprejur o rejansa si de asemenea cate trei nasturei la fiecare manseta. Pentru butoniere m-am gandit initial cum vreau sa le pozitionez pe patent si in locul respectiv am transferat cate un ochi pe acul alaturat dar de pe fontura opusa, lasand in lucru acest ac pentru a fi luat in lucru la randul urmator. Astfel s-a format un mic orificiu in tricot pe locul stabilit pentru butoniera.
Lasandu-ne imaginatia sa zboare putem crea modele dintre cele mai frumoase si ingenioase chiar pentru o tinuta mai eleganta, combinand cu crosetarea unei garnituri dragute si a unui trandafir de efect.
miercuri, 20 iulie 2011
Cateva detalii despre cum calculam o maneca
"Nu există în nicio Galaxie strune care să vibreze mai frumos decât muzica Sufletului uman." - Anastasia
Cristina, o cititoare fidela, m-a rugat sa-i spun cateva detalii despre cum se calculeaza o maneca, asa ca in acest articol voi impartasi cateva aspecte despre aceasta.
In imaginea de mai sus am schitat jumatate de maneca (in partea stanga) si jumatate de corp (fata sau spate, in partea dreapta). Atunci cand calculam o maneca, cele mai importante dimensiuni sunt lungimea totala a manecii (cota D), deschiderea mansetei (cota F) si latimea manecii (cota E).
Pentru a imbina maneca si corpul, avem nevoie sa potrivim perfect cotele A si B pe care eu le-am marcat in imagine.
Pentru a calcula numarul de randuri, numarul de largiri si numarul de ingustari, este nevoie sa cunosc desimea tricotului pe orizontala si pe verticala. Pentru aceasta tricotez un panou (o bucata de tricot) la desimea pe care eu o doresc pentru pulover si o spal (daca am un fir care se contracta), o calc si o las putin sa se relaxeze. Apoi iau centimetrul si masor pe mijlocul panoului 10 cm pe orizontala si 10 cm pe verticala si marchez cu ace cu gamalie intre inceputul diviziunii 1 si finalul diviziunii 10. Apoi pe orizontala voi numara ochiurile dintre ace, acest numar reprezentand desimea pe orizontala, adica numarul de ace pe 10 cm. Numar de asemenea ochiurile pe verticala intre ace, iar acest numar reprezinta desimea pe verticala, adica numarul de randuri pe 10 cm.
Pentru a afla desimea pe un singur cm, impart cele doua numere care mi-au rezultat la 10. Apoi numarul pe orizontala care mi-a rezultat il simbolizez cu Do si aceasta va fi desimea pe orizontala pe un cm, pe care o voi folosi in calcul, iar numarul pe verticala il simbolizez cu Dv, adica desimea pe verticala pe un cm. Fac acest lucru deoarece imi va rezulta un numar cu virgula, in cele mai multe cazuri, si este mult mai exact calculul numarului de ace si al numarului de randuri pentru intregul pulover.
Apoi, daca doresc sa am o maneca cu lungimea de 60 cm (cota D), voi scadea din 60 inaltimea patentului (sa spunem 5 cm). Cei 55 cm ce mi-au rezultat ii inmultesc cu Dv si am astfel numarul total de randuri al manecii.
Pentru a calcula cota F cel mai simplu este ca la panoul pentru desime sa tricotez si un patent cu inaltimea pe care o doresc pentru pulover si apoi pun in jurul mainii patentul panoului, apoi numar acele si stiu astfel cate ace sa pun la inceput pe masina.
Cota E reprezinta latimea manecii la sub brat (latimea cea mai mare). Pentru a afla numarul de ace pana la care trebuie sa cresc maneca, inmultesc aceasta latime cu Do si imi va rezulta numarul de ace. Diferenta dintre numarul de ace de la cota E si cea de la cota F reprezinta numarul de largiri.
Daca am tricotat inainte corpul (fata si spatele), pot sa masor cat mi-a iesit cota A, iar pentru a afla cota A de la maneca, inmultesc cu Do. La maneca cota A este pe orizontala si pentru aceasta o inmultesc cu Do, iar la corp este pe verticala si atunci cand calculez o inmultesc cu Dv.
Pentru cota B, daca la corp am facut de exemplu 5 ingustari cu 2 ace la 4 randuri, voi face la fel si la maneca. Deci voi avea grija sa potrivesc numarul de ace de la cotele A si E. Poate cel mai bine este sa calculam intai cota A si apoi sa adaugam numarul de ace cu care vom realiza mai apoi ingustarile.
Cota C va fi 5x4=20 de randuri. Intre ingustari si largiri eu las de obicei 4 randuri, astfel incat trecerea sa nu fie foarte brusca.
Numarul de randuri din partea de jos a manecii va fi 55xDv-20. Astfel voi putea calcula si la cate randuri voi face largirile. De exemplu daca mi-a rezultat partea de jos a manecii de 80 de randuri si am de facut 8 largiri, atunci voi face 8 largiri la 10 randuri. De obicei eu prima data tricotez randurile si apoi fac largirea. Cand termin cu largirile tricotez cele 4 randuri, apoi tricotez ingustarile. Aici prima data realizez ingustarea si apoi tricotez randurile, astfel incat la finalul manecii sa nu raman pe ingustare ci sa am cateva randuri tricotate.
Avand in vedere ca tricotul este un material maleabil, este posibil ca pana cand ne obisnuim cu acesta sa nu reusim sa realizam chiar de la inceput perfect dimensiunile dorite. Atunci vom tricota complet o maneca, masuram toate cotele pe care le dorim, vedem cum ni se imbina cu corpul si apoi o tricotam si pe cealalta, sau o desiram si reutilizam firul dupa ce am revizuit toate calculele manecii noastre.
Cristina, o cititoare fidela, m-a rugat sa-i spun cateva detalii despre cum se calculeaza o maneca, asa ca in acest articol voi impartasi cateva aspecte despre aceasta.
In imaginea de mai sus am schitat jumatate de maneca (in partea stanga) si jumatate de corp (fata sau spate, in partea dreapta). Atunci cand calculam o maneca, cele mai importante dimensiuni sunt lungimea totala a manecii (cota D), deschiderea mansetei (cota F) si latimea manecii (cota E).
Pentru a imbina maneca si corpul, avem nevoie sa potrivim perfect cotele A si B pe care eu le-am marcat in imagine.
Pentru a calcula numarul de randuri, numarul de largiri si numarul de ingustari, este nevoie sa cunosc desimea tricotului pe orizontala si pe verticala. Pentru aceasta tricotez un panou (o bucata de tricot) la desimea pe care eu o doresc pentru pulover si o spal (daca am un fir care se contracta), o calc si o las putin sa se relaxeze. Apoi iau centimetrul si masor pe mijlocul panoului 10 cm pe orizontala si 10 cm pe verticala si marchez cu ace cu gamalie intre inceputul diviziunii 1 si finalul diviziunii 10. Apoi pe orizontala voi numara ochiurile dintre ace, acest numar reprezentand desimea pe orizontala, adica numarul de ace pe 10 cm. Numar de asemenea ochiurile pe verticala intre ace, iar acest numar reprezinta desimea pe verticala, adica numarul de randuri pe 10 cm.
Pentru a afla desimea pe un singur cm, impart cele doua numere care mi-au rezultat la 10. Apoi numarul pe orizontala care mi-a rezultat il simbolizez cu Do si aceasta va fi desimea pe orizontala pe un cm, pe care o voi folosi in calcul, iar numarul pe verticala il simbolizez cu Dv, adica desimea pe verticala pe un cm. Fac acest lucru deoarece imi va rezulta un numar cu virgula, in cele mai multe cazuri, si este mult mai exact calculul numarului de ace si al numarului de randuri pentru intregul pulover.
Apoi, daca doresc sa am o maneca cu lungimea de 60 cm (cota D), voi scadea din 60 inaltimea patentului (sa spunem 5 cm). Cei 55 cm ce mi-au rezultat ii inmultesc cu Dv si am astfel numarul total de randuri al manecii.
Pentru a calcula cota F cel mai simplu este ca la panoul pentru desime sa tricotez si un patent cu inaltimea pe care o doresc pentru pulover si apoi pun in jurul mainii patentul panoului, apoi numar acele si stiu astfel cate ace sa pun la inceput pe masina.
Cota E reprezinta latimea manecii la sub brat (latimea cea mai mare). Pentru a afla numarul de ace pana la care trebuie sa cresc maneca, inmultesc aceasta latime cu Do si imi va rezulta numarul de ace. Diferenta dintre numarul de ace de la cota E si cea de la cota F reprezinta numarul de largiri.
Daca am tricotat inainte corpul (fata si spatele), pot sa masor cat mi-a iesit cota A, iar pentru a afla cota A de la maneca, inmultesc cu Do. La maneca cota A este pe orizontala si pentru aceasta o inmultesc cu Do, iar la corp este pe verticala si atunci cand calculez o inmultesc cu Dv.
Pentru cota B, daca la corp am facut de exemplu 5 ingustari cu 2 ace la 4 randuri, voi face la fel si la maneca. Deci voi avea grija sa potrivesc numarul de ace de la cotele A si E. Poate cel mai bine este sa calculam intai cota A si apoi sa adaugam numarul de ace cu care vom realiza mai apoi ingustarile.
Cota C va fi 5x4=20 de randuri. Intre ingustari si largiri eu las de obicei 4 randuri, astfel incat trecerea sa nu fie foarte brusca.
Numarul de randuri din partea de jos a manecii va fi 55xDv-20. Astfel voi putea calcula si la cate randuri voi face largirile. De exemplu daca mi-a rezultat partea de jos a manecii de 80 de randuri si am de facut 8 largiri, atunci voi face 8 largiri la 10 randuri. De obicei eu prima data tricotez randurile si apoi fac largirea. Cand termin cu largirile tricotez cele 4 randuri, apoi tricotez ingustarile. Aici prima data realizez ingustarea si apoi tricotez randurile, astfel incat la finalul manecii sa nu raman pe ingustare ci sa am cateva randuri tricotate.
Avand in vedere ca tricotul este un material maleabil, este posibil ca pana cand ne obisnuim cu acesta sa nu reusim sa realizam chiar de la inceput perfect dimensiunile dorite. Atunci vom tricota complet o maneca, masuram toate cotele pe care le dorim, vedem cum ni se imbina cu corpul si apoi o tricotam si pe cealalta, sau o desiram si reutilizam firul dupa ce am revizuit toate calculele manecii noastre.
marți, 19 iulie 2011
Realizarea rascroielii gulerului
"Mintea poate sa ne fie cel mai bun prieten, dar si cel mai mare dusman, in functie de felul gandurilor gazduite si pastrate constant in minte. Fiecare gand este o picatura de energie cu ajutorul careia putem acumula foarte multa putere, dar folosindu-l nepotrivit, putem si irosi multa forta."
In prezentarea de mai sus am aratat cateva aspecte despre realizarea rascroielii in "V". In functie de adancimea "V-ului" putem realiza ingustarile cu 2 ace la mai mult sau mai putin de 4 randuri. Este important sa calculam de la inceput fata de numarul total de ace pe care il avem in lucru cat dorim sa ramana dimensiunea umarului, iar in functie de adancimea rascroielii calculam numarul de randuri. Printr-un calcul matematic simplu putem sa stabilim cate ingustari cu 2 ace dorim sa facem la cate randuri de tricot.
Daca optam pentru varianta de a monta o garnitura in jurul rascroielii in "V" atunci putem sa o montam chiar pe marginea tricotului si va ramane vizibila suprapunerea ochiurilor de tricot, marcand rascroiala si dand un aspect placut.
Daca nu dorim ca marginea rascroielii sa fie vizibila, asa cum am tricotat-o eu, putem realiza ingustarile cu instrumentul de transfer cu 2 orificii, sau putem chiar face ingustari doar cu un ac cu instrumentul de transfer cu un singur orificiu.
Daca dorim sa realizam un pulover la baza gatului, incheiem ochiurile de pe mijloc si apoi realizam 3-4 ingustari la 3-4 randuri. Aici ne orientam tot dupa dimensiunea umarului. Stim ca este suficient ca puloverul sa fie rascroit de exemplu doar cu 12 randuri. Putem realiza ingustarile cu 2 ace la 3 randuri. Asta inseamna 4 ingustari la 3 randuri,. Daca dorim ca umerii sa ramana pe cate 15 ace, atunci vom mai lasa in lucru inca 4x2=8 ace in dreapta si 8 ace in stanga, iar restul ochiurilor le vom incheia si vom scoate acele corespunzatoare acestora din lucru. Apoi urmand acelasi procedeu ca pentru rascroiala in "V" vom ridica in pozitia E acele din partea opusa in care a ramas sania si vom realiza cele 4 ingustari la 3 randuri pe zona din partea saniei.
miercuri, 13 iulie 2011
Un accesoriu mic, simplu si de efect
"Scopul existentei este dat de sentimentul contributiei: avem ceva ce putem sa oferim si celorlalti. Nu putem deveni fericiti pana cand nu impartim cu ceilalti ce avem, asa cum si Universul imparte cu noi tot ceea ce are."
Un accesoriu simplu poate da un efect deosebit tinutei noastre, asa cum ar fi un trandafir tricotat.
Primul pas este tricotarea unei bentite simple pe care o calcam si o insailam.
Apoi formam trandafirul.
Apoi il atasam la bentita cu care ne prindem parul, la bluzita, la cordonul de la rochie sau poate la poseta noastra.
Un accesoriu simplu poate da un efect deosebit tinutei noastre, asa cum ar fi un trandafir tricotat.
Primul pas este tricotarea unei bentite simple pe care o calcam si o insailam.
Apoi formam trandafirul.
Apoi il atasam la bentita cu care ne prindem parul, la bluzita, la cordonul de la rochie sau poate la poseta noastra.
Cateva modele dragute de patenti
Zburand spre infinit! ...
Putem realiza o bluzita draguta, cu o croiala simpla, dar patentii si garnitura sa-i ofere o eleganta deosebita. Pentru aceasta va propun astazi cateva modele pe care le-am putea utiliza la patenti si garnituri.
a) Pentru primul model realizam pe masina cu doua fonturi inceputul pentru un patent 2x2. Apoi tricotam cele 3 randuri de tubular alternativ pe cele doua fonturi si in continuare 6 randuri 2x2. Doar pe fontura principala vom incrucisa ochiurile fiecarui raport 2x2 utilizand instrumentele de transfer cu un singur orificiu, formand astfel o torsada pe doua ace. Dupa ca am incrucisat ochiurile, tricotam alte 6 randuri, continuand acest raport pana la inaltimea pe care dorim sa o aiba patentul.
Dupa ca am terminat de tricotat patentul putem transfera toate ochiurile pe fontura principala si tricotam in continuare fata, spatele sau maneca. Acest patent l-am tricotat dintr-un fir de acrilyc de finete NM 17/2 si am utilizat desimea 5 pe cadranul de desime al ambelor fonturi, astfel incat ochiurile sa nu fie foarte rigide, sa le pot incrucisa si de asemenea sa nu se rupa in timpul tricotarii.
b) Un alt model de patent poate fi inceput pe ace alese 1x1 pe ambele fonturi. Inceputul l-am realizat cu desimea 0 iar apoi am lucrat cu desimea 3, utilizand un fir asemanator cu cel de mai sus. La inceput am tricotat 4 randuri.
Apoi, transferand doar ochiurile de pe fontura principala realizam acest gen de ajur.
Fata de centrul 0 (care este intre doua ace, intre acul 1 dreapta si acul 1 stanga) avem in lucru in dreapta acele cu numere impare 1, 3, 5, 7 etc, iar in stanga acele pare 2, 4, 6 etc. Astfel, transfer in partea dreapta ochiul de pe acul 3 pe acul 1 si de pe 5 pe 7. Acele 3 si 5 vor ramane in lucru, dar fara ochiuri pe ele.
In partea stanga, transferam ochiul de pe acul 4 pe 2 iar cel de pe acul 6 pe 8. Acele 4 si 6 vor ramane in lucru fara ochiuri pe ele. Continuam sa realizam acest raport pe intreaga latime a patentului spre dreapta si spre stanga fata de centrul 0 al masinii. Apoi incet vom deplasa sania si se vor depune bucle pe acele fara ochiuri iar celelalte vor forma tricota normal. Tricotam in total 6 randuri iar apoi putem repeta acest raport pe intreaga inaltime a patentului.
c) Un alt exemplu realizat tot pe ace alese 1x1 l-am lucrat utilizand metoda cu suspendarea ochiurilor pe ace.
Asezam fonturile in pozitia P5 [masina este pe pozitia ei de baza cu toate platinele (dintii ficsi de pe marginile fonturilor) fata in fata]. In aceasta pozitie selectam acele in raport 1x1 pe ambele fonturi. Deplasam fontura de jos in pozitia P3 si tricotam reteaua de inceput. Apoi tricotam 3 randuri tubular alternativ pe cele doua fonturi. Apoi deplasam fontura inapoi in pozitia P5 si tricotam un rand 1x1.
Incepand din una dintre margini, aducem in pozitia E (sau D), pozitia cea mai de sus a acelor, fiecare al 4-lea ac de pe fontura superioara si fiecare ac din partea dreapta a acestora de pe fontura inferioara. Selectam cele doua sanii pe pozitia de suspendare a ochiurilor (asa cum procedam pentru inclinarea umarului sau pentru tricotarea rascroielii gatului) si tricotam 4 randuri. Acele selectate in pozitia superioara nu vor fi luate in lucru. Apoi selectam saniile pe tricotare obisnuita si tricotam un rand. Repetam acest raport de 3 sau 4 ori. Apoi repetam tricotarea cu suspendarea ochiurilor la fiecare al 4 ac, dar la 4 randuri, pe aceleasi ace utilizate anterior, pe toata inaltimea patentului sau pe inaltimea pe care o dorim.
d) Patent 3x3 cu torsade la 2 sau la 4 randuri.
Acest patent l-am realizat pe masina de 9mm (distanta dintre ace este de 9mm) cu un fir acrilyc finete NM6/2. Inceputul l-am realizat cu desimea 0 iar papentul cu desimea 3 pe ambele fonturi. Am introdus in lucru toate acele pe ambele fonturi si am pozitionat fonturile cu acele intercalate, astfel incat sa nu se ciocneasca intre ele in timpul tricotarii. Am tricotat reteaua de inceput si cele 3 randuri de tubular alternativ pe cele doua fonturi, apoi am transferat ochiurile de pe o fontura pe cealalta in raport 3x3, astfel incat sa am pe fiecare fontura 3 ace in lucru si 3 scoase din lucru. Apoi am tricotat un rand 3x3.
Utilizand instrumentele de transer cu 1 si cu 2 orificii am incrucisat ochiurile de pe fontura principala (de ex, ochiul 3 l-am adus pe acul 1 cu instrumentul de transfer cu un orificiu, iar ochiurile 1 si 2 pe acele 2 si 3 cu instrumentul de transfer cu 2 orificii. Astfel am realizat torsadele pe fiecare grupa de 3 ace de pe fontura principala. Apoi pentru prima parte a patentului am tricotat 2 randuri iar ceva mai sus am realizat torsadele la 4 randuri.
In varianta de mai jos am realizat torsade la 4 randuri, dar pe fiecare a doua grupa de cate 3 ochiuri si rezulta un efect de torsade intercalate.
Putem realiza o bluzita draguta, cu o croiala simpla, dar patentii si garnitura sa-i ofere o eleganta deosebita. Pentru aceasta va propun astazi cateva modele pe care le-am putea utiliza la patenti si garnituri.
a) Pentru primul model realizam pe masina cu doua fonturi inceputul pentru un patent 2x2. Apoi tricotam cele 3 randuri de tubular alternativ pe cele doua fonturi si in continuare 6 randuri 2x2. Doar pe fontura principala vom incrucisa ochiurile fiecarui raport 2x2 utilizand instrumentele de transfer cu un singur orificiu, formand astfel o torsada pe doua ace. Dupa ca am incrucisat ochiurile, tricotam alte 6 randuri, continuand acest raport pana la inaltimea pe care dorim sa o aiba patentul.
Dupa ca am terminat de tricotat patentul putem transfera toate ochiurile pe fontura principala si tricotam in continuare fata, spatele sau maneca. Acest patent l-am tricotat dintr-un fir de acrilyc de finete NM 17/2 si am utilizat desimea 5 pe cadranul de desime al ambelor fonturi, astfel incat ochiurile sa nu fie foarte rigide, sa le pot incrucisa si de asemenea sa nu se rupa in timpul tricotarii.
b) Un alt model de patent poate fi inceput pe ace alese 1x1 pe ambele fonturi. Inceputul l-am realizat cu desimea 0 iar apoi am lucrat cu desimea 3, utilizand un fir asemanator cu cel de mai sus. La inceput am tricotat 4 randuri.
Apoi, transferand doar ochiurile de pe fontura principala realizam acest gen de ajur.
Fata de centrul 0 (care este intre doua ace, intre acul 1 dreapta si acul 1 stanga) avem in lucru in dreapta acele cu numere impare 1, 3, 5, 7 etc, iar in stanga acele pare 2, 4, 6 etc. Astfel, transfer in partea dreapta ochiul de pe acul 3 pe acul 1 si de pe 5 pe 7. Acele 3 si 5 vor ramane in lucru, dar fara ochiuri pe ele.
In partea stanga, transferam ochiul de pe acul 4 pe 2 iar cel de pe acul 6 pe 8. Acele 4 si 6 vor ramane in lucru fara ochiuri pe ele. Continuam sa realizam acest raport pe intreaga latime a patentului spre dreapta si spre stanga fata de centrul 0 al masinii. Apoi incet vom deplasa sania si se vor depune bucle pe acele fara ochiuri iar celelalte vor forma tricota normal. Tricotam in total 6 randuri iar apoi putem repeta acest raport pe intreaga inaltime a patentului.
c) Un alt exemplu realizat tot pe ace alese 1x1 l-am lucrat utilizand metoda cu suspendarea ochiurilor pe ace.
Asezam fonturile in pozitia P5 [masina este pe pozitia ei de baza cu toate platinele (dintii ficsi de pe marginile fonturilor) fata in fata]. In aceasta pozitie selectam acele in raport 1x1 pe ambele fonturi. Deplasam fontura de jos in pozitia P3 si tricotam reteaua de inceput. Apoi tricotam 3 randuri tubular alternativ pe cele doua fonturi. Apoi deplasam fontura inapoi in pozitia P5 si tricotam un rand 1x1.
Incepand din una dintre margini, aducem in pozitia E (sau D), pozitia cea mai de sus a acelor, fiecare al 4-lea ac de pe fontura superioara si fiecare ac din partea dreapta a acestora de pe fontura inferioara. Selectam cele doua sanii pe pozitia de suspendare a ochiurilor (asa cum procedam pentru inclinarea umarului sau pentru tricotarea rascroielii gatului) si tricotam 4 randuri. Acele selectate in pozitia superioara nu vor fi luate in lucru. Apoi selectam saniile pe tricotare obisnuita si tricotam un rand. Repetam acest raport de 3 sau 4 ori. Apoi repetam tricotarea cu suspendarea ochiurilor la fiecare al 4 ac, dar la 4 randuri, pe aceleasi ace utilizate anterior, pe toata inaltimea patentului sau pe inaltimea pe care o dorim.
d) Patent 3x3 cu torsade la 2 sau la 4 randuri.
Acest patent l-am realizat pe masina de 9mm (distanta dintre ace este de 9mm) cu un fir acrilyc finete NM6/2. Inceputul l-am realizat cu desimea 0 iar papentul cu desimea 3 pe ambele fonturi. Am introdus in lucru toate acele pe ambele fonturi si am pozitionat fonturile cu acele intercalate, astfel incat sa nu se ciocneasca intre ele in timpul tricotarii. Am tricotat reteaua de inceput si cele 3 randuri de tubular alternativ pe cele doua fonturi, apoi am transferat ochiurile de pe o fontura pe cealalta in raport 3x3, astfel incat sa am pe fiecare fontura 3 ace in lucru si 3 scoase din lucru. Apoi am tricotat un rand 3x3.
Utilizand instrumentele de transer cu 1 si cu 2 orificii am incrucisat ochiurile de pe fontura principala (de ex, ochiul 3 l-am adus pe acul 1 cu instrumentul de transfer cu un orificiu, iar ochiurile 1 si 2 pe acele 2 si 3 cu instrumentul de transfer cu 2 orificii. Astfel am realizat torsadele pe fiecare grupa de 3 ace de pe fontura principala. Apoi pentru prima parte a patentului am tricotat 2 randuri iar ceva mai sus am realizat torsadele la 4 randuri.
In varianta de mai jos am realizat torsade la 4 randuri, dar pe fiecare a doua grupa de cate 3 ochiuri si rezulta un efect de torsade intercalate.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)